Era in biblioteca. Da era acolo din nou. Nu era o tocilara sau ceva de acest gen, doar ii placea sa citeasca mult, nu formule sau teoreme la mate, ii placeau cartile de groaza si cele romantice, stia ca nu va intalni niciodata o dragoste ca in carti, sigur nu avea sa-si gaseasca acea persoana potrivita pentru ea ca in carti, cineva care s-o intelegea, cu care sa aiba certuri copilaresti si care sa-si ceara scuze mereu, isi voia baiatul perfect pentru ea, dar nu avea sa si-l gaseasca asa de repede. Ofta, da , visa prea mult, probabil avea sa ajunga la batranete cu multe pisici in jurul sau tricotand. Tremura la gandul asta, dar era real, deci trebuia sa se acomodeze cu asta.
Statea pe un scaun, la o masa din colt privind paginea din fata ei, era a o suta oara cand citea pagina aceea si tot nu intelegea nimic din ceea ce citea, nu-i dadea atentie, mintea ei era goala in acel moment, nu se putea gandi mai la nimic, probabil doar la ce nume le va da pisicilor sale, poate-si lua si caini, cine stie? Merita sa ai cat mai mute animale.
Trei minute de nimic, atat si-a pierdut ea gandindu-se la prostiile alea, doar 3 minute. A inspirit adanc si a inchis ochii, incercand sa se gandeasca la altceva, nu merita sa-si strice iar ziua pe nimicul asta. Si-a deschis ochii privind prin sala, erau aceleasi persoane ca in fiecare zi, probabil si lor le placea sa citeasca, da, asta era sigur. Isi propti fata in palme privind bosumflata cartea, poate daca mai iesea si ea prin lume isi putea face prieteni noi, unii care sa nu-i judece hainele, stilul sau cum vorbeste, cineva care sa n-o judece deloc, nu avea nevoie sa auda cat de oribil ii statea cu o bluza, sau ca ar trebui sa-si faca o coafura noua, toate chestile astea o afectau , chiar daca nu arata asta, durea inauntru si inca foarte rau. Simtea ca va exploda, i se parea ca toti au ceva cu ea, sau poate nu i se parea, nu era la fel ca ei si asta o facea o “ciudata” dupa cum spuneau. Nu trebuia sa se mai gandeasca la ce cred altii despre ea, asta o facea sa se enerveze si cand se enerva plangea si atunci toti o faceau “ciudata”, “copil razgaiat” si mai multe.
Isi repeta mereu ca nu are moitv sa-i pese de ce spun altii, dar de fiecare data o afecta putin si ceva se rupea din ea, era un sentiment destul de dureros, dar se invatase cu el de la un timp, defapt se invatase cu gandul ca nu poate sa fie buna pentru nimeni inca de mica.